Scurte date biografice despre Liviu Rebreanu:
s-a nascut la 27 noiembrie 1885, comuna Târlişua, jud. Bistriţa-Năsăud – d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, jud. Argeş. pe parcursul vietii s-a remarcat ca romancier, dramaturg şi consacrat ca academician român.
Liviu a fost primul din cei 14 copii ai învăţătorului Vasile Rebreanu şi ai Ludovicăi (născută Diuganu, în tinereţe, mama sa era pasionată de teatru, fiind considerată "primă diletantă" pe scena Becleanului de baştină).
A urmat şcoala primară la Maieru, sub conducerea tatălui său, apoi Gimnaziul grăniceresc din Năsăud, unde participă la lucrările Societăţii de lectură “Virtus Romana Rediviva”; la Şcoala de băieţi din Bistriţa ("Polgári fiu iskola") scrie o poezie (prima sa manifestare literară), adresată fiicei unui coşar, de care se îndrăgostise; continuă studiile la Şcoala reală superioară de honvezi din Sopron (în nord-vestul Ungariei) şi Academia militară "Ludovika" din Budapesta, ca bursier (deşi s-a simţit atras de medicină, însă urmarea acesteia presupunea cheltuieli inacceptabile pentru familia sa).
La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula, în sud-estul Ungariei. La Budapesta şi Gyula a scris câteva povestiri în limba maghiară din ciclul Szamárlétra (Scara măgarilor), satire cu caracter anticazon.
La 1 noiembrie 1908 a debutat în presa românească: la Sibiu, în revista Luceafărul, condusă de O. Goga şi O. Tăslăuanu, cu povestirea Codrea (Glasul inimii).
Liviu Rebreanu a readus problematica ţărănească în centrul atenţiei lumii literare, prin romanul setei de pământ, Ion. Subtitlul acestuia era „Blestemul pământului, blestemul iubirii” şi anunţa principalul conflict din text şi a dat naştere uneia dintre dintre primele noastre capodopere ale analizei psihologice.
Romanul Răscoala este supranumit de G. Călinescu "roman al gloatei".
Un alt roman, Pădurea spânzuraţilor, a fost inspirat de un incident autobiografic, fratele său, locotenent, fiind condamnat la moarte şi executat pentru o tentativă de a dezerta din armata Austro-ungară şi a trece în tranşeele românilor în timpul Primului Război Mondial.
Nuvele: Catastrofa, Norocul, Cuibul visurilor, Cântecul lebedei, Iţic Ștrul, dezertor, Golanii etc
Romane: Ion, Crăişorul, Răscoala, Gorila, Pădurea spânzuraţilor, Adam şi Eva, Ciuleandra, Jar, Amândoi.
Teatru: Cadrilul, Plicul, Apostolii.
Jurnal: Jurnal I, Jurnal II.
Filme realizate după operele sale: Adam şi Eva, Ciuleandra, Ion: Blestemul pămîntului, blestemul iubirii, Pădurea spânzuraţilor (câştigător al premiului pentru regie la Festivalul de la Cannes), Răscoala, Verklungene Träume .
Liviu a fost primul din cei 14 copii ai învăţătorului Vasile Rebreanu şi ai Ludovicăi (născută Diuganu, în tinereţe, mama sa era pasionată de teatru, fiind considerată "primă diletantă" pe scena Becleanului de baştină).
A urmat şcoala primară la Maieru, sub conducerea tatălui său, apoi Gimnaziul grăniceresc din Năsăud, unde participă la lucrările Societăţii de lectură “Virtus Romana Rediviva”; la Şcoala de băieţi din Bistriţa ("Polgári fiu iskola") scrie o poezie (prima sa manifestare literară), adresată fiicei unui coşar, de care se îndrăgostise; continuă studiile la Şcoala reală superioară de honvezi din Sopron (în nord-vestul Ungariei) şi Academia militară "Ludovika" din Budapesta, ca bursier (deşi s-a simţit atras de medicină, însă urmarea acesteia presupunea cheltuieli inacceptabile pentru familia sa).
La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula, în sud-estul Ungariei. La Budapesta şi Gyula a scris câteva povestiri în limba maghiară din ciclul Szamárlétra (Scara măgarilor), satire cu caracter anticazon.
La 1 noiembrie 1908 a debutat în presa românească: la Sibiu, în revista Luceafărul, condusă de O. Goga şi O. Tăslăuanu, cu povestirea Codrea (Glasul inimii).
Liviu Rebreanu a readus problematica ţărănească în centrul atenţiei lumii literare, prin romanul setei de pământ, Ion. Subtitlul acestuia era „Blestemul pământului, blestemul iubirii” şi anunţa principalul conflict din text şi a dat naştere uneia dintre dintre primele noastre capodopere ale analizei psihologice.
Romanul Răscoala este supranumit de G. Călinescu "roman al gloatei".
Un alt roman, Pădurea spânzuraţilor, a fost inspirat de un incident autobiografic, fratele său, locotenent, fiind condamnat la moarte şi executat pentru o tentativă de a dezerta din armata Austro-ungară şi a trece în tranşeele românilor în timpul Primului Război Mondial.
Nuvele: Catastrofa, Norocul, Cuibul visurilor, Cântecul lebedei, Iţic Ștrul, dezertor, Golanii etc
Romane: Ion, Crăişorul, Răscoala, Gorila, Pădurea spânzuraţilor, Adam şi Eva, Ciuleandra, Jar, Amândoi.
Teatru: Cadrilul, Plicul, Apostolii.
Jurnal: Jurnal I, Jurnal II.
Filme realizate după operele sale: Adam şi Eva, Ciuleandra, Ion: Blestemul pămîntului, blestemul iubirii, Pădurea spânzuraţilor (câştigător al premiului pentru regie la Festivalul de la Cannes), Răscoala, Verklungene Träume .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu