care sunt urmarile miscarii de revolutie?

Dintre urmarile miscarii de revolutie,mentionam urmatoarele:
-inegalitatea duratei zilelor si a noptilor pe parcursul anului ( DOC 3), la diferite latitudini ( cu exceptia ecuatorului);
-incalzirea inegala a suprafetei terestre in cursul unui an in raport cu inclinarea axei;
-o mica diferenta de incalzire intre momentele extreme ale pozitiei Pamantului pe orbita(diferenta dintre periheliu si afeliu fiind de 7% din diametrul maxim al elipsei);
-rasaritul si apusul Soarelui in fiecare zi a anului se realizeaza la un moment de timp si intr-un punct diferit;
-pentru zonele temperate,miscarea de revolutie are drept consecinta aparitia celor patru anotimpuri ;
-pentru zonele polare (situate intre cercul polar si si pol) exista o succesiune de zi ( jumatate de an) / noapte( cealalta jumatate de an);
-intre tropice si ecuator exista o migrare in emisfera nordica (vara) si in emisfera sudica(iarna) a pozitiei aparente a Soarelui,ceea ce duce la o iluminare si incalzire de intensitate diferita in cele doua emisfere pe parcursul unui an;
-miscarea de revolutie,inclinarea axei si forma Pamantului determina existenta unor zone termice (si,in relatie directa cu acestea,a unor zone climatice);
-o consecinta complexa o reprezinta posibilitatea construirii calendarului pe baza miscarii de revolutie,a miscarii de rotatie a Lunii in jurul Pamantului si a miscarii acestuia in jurul axei proprii; din combinarea unor elemente ce deriva din aceste miscari au fost imaginate diferite variante de calendare.

ce este timpul de revolutie?

Este in general cunoscut ca Pamantul realizeaza o miscare in jurul Soarelui, denumita miscare de revolutie. Ea se desfasoara pe o orbita care are forma unei elipse. Timpul de revolutie, insa, reprezinta diferitele momente ale miscarii de revolutie, care permit o impartire a anului pe anotimpuri. este, de fapt, pozitia planetei noastre in cele patru momente principale cu anumte caracteristici care rezulta din combinarea miscarii de revolutie cu inclinarea axei si cu incidenta razelor solare. 

Care sunt principalele sale contribuţii la dezvoltarea astronomiei ale lui Galileo Galilei?

Galileo Galilei (1564-1642), este considerat inventatorul lunetei astronomice, în anul 1609. Cu ajutorul lunetei inventate, el:
 a observat relieful selenar şi a ajuns la concluzia că nu există deosebiri între „ceresc”şi „pământesc”,deoarece relieful lunar este asemănător cu cel terestru;
 a descoperit cei mai mari sateliţi ai lui Jupiter: Io, Europa, Ganymede şi Callisto (sateliţi galileeni), care nu se rotesc în jurul Pământului dar se rotesc în jurul altui corp ceresc, Jupiter;
 a descoperit fazele planetei Venus şi variaţia diametrului său aparent de unde deduce că planeta Venus primeşte lumină de la astrul zilei, Soarele, şi se roteşte în jurul acestuia;
 a observat  şi studiat petele solare, descoperind astfel că acesta se roteşte în jurul axei sale;
 a observat că galaxia noastră, Calea Lactee, este compusădintr-o infinitate de stele, cu alte cuvinte Universul nu se poate roti în jurul Pământului în 24 de ore, fiind prea vast.
Aici a adus o contribuţie remarcabilă pentru recunoaşterea teoriei lui Copernic.

Ce determină grosimea litosferei unei planete? De ce este importantă grosimea litosferei pentru evoluţia unei planete?

Factorul cheie îl constituie temperatura intenă. Planetele fierbinţi au o litosferă subţire, adică planetele active geologic. Pământul ca şi celelalte planete au avut un trecut geologic tumultos. Pământul încă mai are activitate vulcanică, ceea ce dovedeşte că scoarţa sa este în schimbare.

De ce impacturile, în trecut, au fost mult mai multe decât azi?

La început astfel au  avut loc evenimente cosmice dramatice: ciocniri între planete, devieri ale orbitelor datorită influenţelor gravitaţionale ale planetelor gigantice: Jupiter şi Saturn. Azi lucrurile s-au „liniştit”.

De ce este aşa de puţină gheaţă în compoziţia planetele terestre, faţă de sateliţii planetelor jupiteriene?

 La început materia din jurul protostelei era fierbinte, adică în stare gazoasă. Pe măsură ce s-a răcit, materia a început să se condenseze, dar în jurul Soarelui a fost prea fierbinte pentru formarea  gazelor sau a gheţii, iar elementele au temperaturi de topire diferite. Acestea sunt motivele pentru care gheaţa se găseşte în
compoziţia corpurilor care se află mult mai departe de Soare, doar Pământul având privilegiul de a avea apă în toate cele trei stări de agregare ale sale.

De ce planetele terestre sunt sferice, sau au formă de geoid în rotaţie, ca în cazul Pământului?

Planetele terestre au această formă deoarece sunt supuse acţiunii gravitaţiei. Gravitaţia le împinge împreună  către centrul obiectului, şi odată ce forţa devine suficient de mare, ea forţeazăchiar şi rocile să aibă o distribuţie sferică.

Care este diferenţa dintre un fotometru şi o cameră?

Un fotometru colectează toată lumina ca şi cum ar proveni din acelaşi loc, neicluzând şi informaţiile spaţiale. În schimb o cameră include informaţiile despre distribuţia luminii obiectului observat.

De ce Marte este numită planeta roşie?

Culoarea roşie de la suprafaţa sa provine din praful de oxid de fier. Deşi planeta are o densitate medie mică (3.900 kg/m3), se bănuieşte că  miezul său ar conţine fier.

De ce cred astronomii că luniile marţiene, Phobos şi Deimos, sunt asteroizi capturaţi de Marte?

Astronomii au în vedere următoarele date furnizate de
observaţii:
 Atât Phobos cât şi Deimos au un aspect specific asteroizilor, adică sunt pietroşi şi au o suprafaţă aproape netedă.
 Marte este situată în apropirea centurii de asteroizi.
 Sateliţii au o orbită instabilă.
Phobos are toate şansele ca după 50 de milioane de ani să nu mai orbiteze planeta şi să fie atras de aceasta. Din punct de vedere astronomic, aceasta este cea mai mică perioadă de orbitare, aşa căsatelitul a început orbitarea „recent”.
Toate aceste  date au condus la concluzia că sateliţii sunt asteroizi capturaţi de Marte.

Ce s-ar întâmpla prin topirea „capsulelor” de gheaţă de CO2 de pe Marte?

Topirea neaşteptată a capsulelor de gheaţă de CO2 ar produce modificarea atmosferei marţiene ajungând în final la o încălzire puternică a planetei. Cum nu există oceane de apă pentru a putea capta carbonul înapoi în roci, se pare că există condiţii propice pentru a se produce un efect de seră.
În orice caz, în prezent nu există suficient CO2 pe Marte pentru a se produce efectul de seră. Marte având masa mult mai mică, chiar decât a planetei Venus (planetă cu atmosferă şi cu efect de seră), nu poate reţine pentru mult timp o astfel de atmosferă.
Dar oamenii de ştiinţă iau în calcul tocmai o astfel de ipotezăpentru terraformatarea planetei, într-un viitor îndepărtat, tocmai pentru ca planeta să devină locuibilă, mai ales că s-a găsit apă sub formă de gheaţă în subsolul planetei.  Viitorul va confirma sau infirma această ipoteză.

O eclipsă totală de Lună, în care Luna, aflată aproape de apogeul orbitei sale, a trecut, practic, prin centrul orbitei terestre s-a produs la 16 iulie 2000. A fost aproape de maximul teoretic valoarea maximă a eclipsei?

Pe măsura îndepărtării de Pământ, diametrul umbrei planetei noastre scade repede şi, de aceea,  în mod corespunzător, scade şi raportul dintre acest diametru şi diametrul Lunii. De aceea, cea mai mare fază va corespunde acelor eclipse centrale pentru care Luna este aproape de perigeul său, şi nu de apogeul orbitei. Acest lucru înseamnă  că  la  data  menţionată faza a fost mai mică decât cea maximă. Maximul se obţine la apogeu (1h 47 min) deoarece viteza de mişcare a Lunii este într-o proporţie de 15% mai mică decât la perigeu, iar dimensiunea spaţială a umbrei este cu 5% mai mică.

Luna se vede ca o seceră subţire de forma literei „C”. Va mai fi ea vizibilă peste trei zile?

Dacă ne aflăm în emisfera nordică şi observăm o astfel de imagine a Lunii, atunci, Luna este „bătrână”, iar peste câteva zile va fi Lună Nouă. În această fază Luna este mai puţin vizibilă.
Dacă în mod excepţional în timpul fazei de   Lună Nouă se produce o eclipsă de Soare, sigur că discul Lunii se va vedea proiectat pe discul Soarelui.

Dacă ne aflăm în emisfera sudică, atunci vom vedea o Lună„tânără”, iar peste trei zile secera ei va fi mai groasă, cu alte cuvinte Luna va avea o vizibilitate bună pe cerul de seară.

De ce miezul Lunii este rece în timp ce al Pământului este fierbinte?

Luna fiind mult mai mică decât Pământul, având mai puţine materiale radioactive care să-i reţină  căldura, chiar şi o suprafaţămai mare prin care căldura sa a fost radiată în spaţiu, s-a răcit. În plus, Luna are mai puţină masă decât Pământul, ceea ce inevitabil a condus la răcirea miezului său.

Care este diferenţa dintre „mările selenare” şi „munţii selenari”?

„Mările selenare” pot fi o dovadă că miezul selenar a fost topit odată, dar nu a fost făcut din fier. Poate ca Luna, în trecut, să fi avut un câmp magnetic, ca cel al lui Mercur.  La formarea Lunii, materia era topită şi materialele cu densitate mai mare au format mările, iar cele cu densitate mai micăau format munţii. Puţinele cratere ne conduc la ipoteza că  mările sau format mai tărziu decât munţii selenari.

Ce înseamnă Luna albastră?

Luna albastră este un fenomen care se produce destul de rar, mai bine zis avem de două ori într-o lună calendaristică, Lună Plină, iar cea de-a doua Lună Plină este denumită de astronomi  Lunăalbastră. Multe popoare şi-au construit calendarul pe ciclul lunar de 29 de zile  şi jumătate. Din acest motiv ziua începea cu apusul Soarelui, adică odată cu răsăritul Lunii, mai ales la popoarele antice mesopotamiene.

În timpul eclipsei totale de Soare din 11 august 1999, sub ce culoare s-a observat discul Lunii?

În timpul eclipsei, pe Lună cade lumina care a trecut prin atmosfera terestră şi a fost refractată de aceasta.Unghiul maxim de refracţie pentru un observator de pe suprafaţa Pământului este de circa 0,5grade, pentru care rezultă o refracţie totală de 1grad. Diametrul unghiular al Pământului pe Lună fiind de circa 1,5 grade, rezultă  călumina refractată prin atmosfera terestră cade pe întregul domeniu al umbrei Pământului pe suprafaţa Lunii. Lumina roşie fiind mai puţin dispersată şi absorbită de atmosfera terestră a făcut ca Luna să aibă o culoare roşiatică.

Cum putem afla dacă Luna are sau nu miez metalic?

Densitatea Lunii de circa 3.340 kg/m3. Acest lucru înseamnăcă Luna este alcătuită din elemente uşoare (roci).   Luna nu prezintă un câmp magnetic, la fel ca Pământul, dar poate a avut un câmp magnetic de aceeaşi valoare ca a lui Mercur.

De ce este importantă cunoaşterea exactă a vârstei rocilor selenare?

Raspuns:
Luna  este partenerul nedespărţit al Pământului în „hora cosmică”, pe care o joacă toate celelalte corpuri cereşti din sistemul solar, în jurul astrului nostru Soarele. Primele echipaje umane care au aselenizat, la întoarcere au adus probe de pe solul lunar. Analiza lor a arătat o vârstă mai mare decât cea a celor mai vechi roci de pe Pământ. Explicaţia este aceea că Luna  şi-a încetat activitatea vulcanică la scurt timp după formarea sa.

Dacă Pământul s-ar roti în sens opus cât ar dura ziua?

 O zi solară completă a Pământului trebuie să fie cu 10, sau 4 minute, mai mare decât o zi siderală. Dacă  Pământul se roteşte în sens opus, efectul va fi şi el invers, adică o zi solară va  fi  cu 10, sau 4 minute, mai mică decât o zi siderală. Aşa va fi cu 8 minute mai scurtă decât o zi obişnuită, sau mai precis va avea o durată de 23 de ore şi 52 de minute.